Ziarul InfoMontan

Archive for Mai, 2008

Aglomeratie mare aseara in Sala Oglinzilor a Centrului International Casino din Sinaia. Administratia locala a organizat cu ocazia Zilei Internationale a Familiei, balul celor carelor care au sarbatorit 50 de ani de la casatorie. Mai bine de 90 de cupluri si-au sarbatorit nunta de aur intr-un cadru festiv. Participantii au trait emotiile nuntii de aur alaturi de Corina Chiriac, solista care le-a umplut inimile de bucurie prin slagarele ei de altadata.
De la “Nunta de Aur” nu putea lipsi slujba religiosa pentru oficierea casatoriei si nici masa festiva si muzica pentru un asemenea eveniment. In atmosfera de nunta, invitatilor le-au fost pregatite mai multe surprize. Cei 186 de participanti la fericitul eveniment au fost la fel de emotionati ca in ziua in care si-au jurat credinta in fata ofiterului starii civile si spun ca dragostea nu are limite sau varsta. Secretul longevitatii in casnicie il reprezinta respectful, dar mai ales dragostea purtata unul celuilalt.
Printre cei care au implinit jumatate de secol de ani de viata cuplu si de casatorie au fost si cupluri care au retrait momentele de altadata cu povesti picante, mai vechi de 60 de ani.
Invitata la eveniment, Corina Chiriac interpreta unor cunoscute slagare de alta data, spune ca secretul fericirii in casnicie este dragostea si respectul pentru partener.
Alaturi de masa festiva, organizatorii au premiat cele 93 de cupluri cu diplome, cadouri si flori.
Autoritatile locale din Sinaia spun ca ziua Internationala a Familiei va deveni o traditie pentru a-i sarbatori pe cei pentru care iubirea, devotamentul si de ce nu respectul, au stat la baza unei casnicii durabile, de invidiat.

Razvan Bunea

După ce mai bine de câteva luni s-a lucrat intens la renovarea instituţiei de învăţământ, modernizarea a ajuns la final. În ultima perioadă, la şcoală s-a lucrat şi noaptea, pentru ca micuţii să-şi poată desfăşura orele în condiţii normale. Pardoseala şi lambriul au fost schimbate, s-a montat o instalaţie nouă de iluminat, geamuri termopan, iar sala de sport este dotată cu echipament nou. De asemenea, au fost modernizate grupurile sanitare, s-au montat calorifere şi tâmplărie nouă.
Elevii, părinţii şi profesorii au fost prezenţi la inaugurarea şcolii George Enescu. De asemenea, au fost prezenţi reprezentanţi ai administraţiei locale şi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean. Nu au lipsit nici preoţii, care au ţinut o slujbă religioasă şi au sfinţit instituţia de învăţământ.

Sinaia se poate mândri acum cu una dintre cele mai moderne unităţi de învăţământ din judeţ. Lucrările la Şcoala George Enescu nu se opresc însă aici, asta pentru că, în curând, vor demara şi lucrările de la exteriorul şcolii.

Adelina Anei

Cinci tineri au scăpat cu viaţă ca prin minune , după ce au plonjat cu maşina într-o prăpastie adâncă de 80 de metri.
Accidentul s-a produs marţi dimineaţa pe Drumul National 1 în dreptul localităţii Posada. O parte dintre victime au ajuns la spitalele din Sinaia şi Ploieşti cu multiple traumatisme şi leziuni, însa soferul nu a putut fi gasit. Oamenii legii spun că acesta a dispărut la scurt timp după producerea accidentului.
Cei cinci tineri cu vârste cuprinse între 20 şi 25 de ani sunt din Ploieşti, iar noaptea dinainte au hotărât că n-ar fi rău să dea un tur pe la munte. În timp ce goneau cu viteză excesivă pe serpentinele periculoase de la Posada, soferul imprudent a pierdut controlul volanului, a intrat pe contrasens, a rupt apoi parapetul de protecţie de pe marginea drumului, după care s-a rasturnat în prăpastie. Norocul lui şi al celorlalţi pasageri a fost că, in cadere, autoturismul s-a lovit de mai mulţi copaci care au oprit rostogolirea acestuia în prăpastie.
Alertate, echipajele de Ambulanţă, Poliţie si Descarcerare au ajuns imediat la faţa locului. Intervenţia pompierilor militari din Sinaia s-a desfăşurat cu mare greutate, din cauza terenului foarte accidentat. Pentru scoaterea ultimei victime dintre fiarele contorsionate echipa de la descarcerare s-a chinuit mai bine de 1 oră şi jumatăte.Trei dintre victime au fost transportate de urgenţă la Spitalul Orăşenesc din Sinaia, însă starea tânarului descarcerat rămâne incertă. Medicii spun că acesta va scăpa cu viaţă, însă ar putea rămâne paralizat.Ceilalţi trei pasageri şi şoferul au scapat doar cu traumatisme minore şi au primit îngrijiri medicale la Spitalul din Sinaia
Ei pot spune ca au avut totusi o zi norocoasa si ca s-au născut pentru a doua oară. În acelasi loc, anul trecut, alte 2 autoturisme au ajuns în prapastie, dar, din pacate, 2 persoane au decedat. În ceea ce il priveşte pe conducatorul auto, poliţiştii au deschis o anchetă, acesta riscând dosar penal pentru părăsirea locului accidentului.
Razvan Bunea

De aproape un secol, bătrânii Munţi Bucegi păstrează un secret cunoscut, la vremea respectivă, doar de câţiva localnici. Care astăzi nu mai sunt printre noi. Este vorba despre un tunel misterios - tunelul Izvor - care traversează muntele Păduchiosu. Astăzi nu se mai ştiu prea multe despre acesta; circulă, însă, o mulţime de zvonuri. Cum ar fi, bunăoară, acela că în străfunduri ar fi îngropate o locomotivă, un vagon şi chiar… osemintele a circa 100 de oameni. Totul a început în 1914. Pentru decongestionarea circulaţiei feroviare pe Valea Prahovei, Administraţia CFR a aprobat construirea magistralei Târgovişte - Pietroşiţa - Sinaia. Partea cea mai grea a acestui proiect - tunelul Izvor - a fost încredinţată firmei inginerului austriac Iulius Berger. Tunelul, care urma să lege staţiile Sinaia şi Pietroşiţa, fusese proiectat să aibă aproximativ şase kilometri, devenind cel mai lung din ţară la acea vreme.

Sub presiunea evenimentelor, forţaţi de iminenţa izbucnirii războiului, constructorii au demarat lucrările din două parţi: dinspre Sinaia şi dinspre Moroieni. Locul de strapungere dinspre Sinaia a masivului muntos a fost ales chiar înainte de intrarea în oraş, pe Platoul Izvor, în apropierea cimitirului. Legatura cu gara Sinaia, situată mai sus de gura tunelului, la o distanţă de aproape un kilometru, urma să fie făcută printr-un tronson de cale ferată construit la suprafaţă.

Administraţia CFR a amenajat mai întâi campusul muncitorilor şi spaţiile de depozitare a materialelor, construind din piatră de munte mai multe cantoane şi depozite, construcţii care mai sunt funcţionale şi astăzi. Pentru executarea lucrărilor au fost angajaţi un număr mare de muncitori, români şi italieni.

Se lucra intens, în trei schimburi; se înainta prin munte cu relativă uşurinţă, întrucât, în cea mai mare parte, se săpa în rocă moale - şisturi bituminoase, şi nu în granit sau bazalt. S-a reuşit săparea a 400 m de tunel, realizându-se galerii de bază şi de creştet pe 800 m. Izbucnirea primei conflagraţii mondiale a atras după sine sistarea lucrarilor.

Reluateîn 1938, tot sub coordonarea CFR, acestea au fost preluate, în 1941, de trupele naziste de ocupaţie, în acea perioadă inregistrându-se, de altfel, şi cel mai rapid ritm de construcţie. Deşi capătul dinspre Sinaia al tunelului fusese aproape finalizat, după retragerea nemţilor lucrările au fost abandonate definitiv.

Lungimea tronsonului de tunel dinspre Sinaia - cel puţin în partea vizibilă, în care se mai poate pătrunde şi astăzi - este de aproximativ 480 de metri. La capătul acestuia, un zid gros de beton astupă în totalitate tunelul, lat de cinci metri şi înalt de aproximativ şase metri. A doua gură a tunelului, cea dinspre localitatea Cărpiniş, judetul Dâmboviţa, a fost distrusă prin detonare. Potrivit mărturiilor unor localnici, această galerie subterană ar fi fost blocata în anul 1985 de două plutoane ale Securităţii. Potrivit altora, lucrările ar fi fost întrerupte din cauza unei erori de execuţie.

Dincolo de zidul de beton armat, porţiunea de tunel de la Platoul Izvor se întinde pe o distanţă ce nu poate fi estimată, nemaiexistand nici un document de şantier care să ofere date despre stadiul lucrării de aici. Tot ceea ce se mai ştie este faptul că, dincolo de zidul de beton, nu s-au mai executat lucrări de zidărie, betonare sau armare. Prin părţile locului circulă zvonul că aici s-ar afla o locomotivă cu abur şi un vagon de construcţie, abandonate de trupele naziste o data cu stoparea lucrărilor.

Un localnic al carui tată a lucrat la galerie susţinea că tunelul a fost strapuns până la capăt, urmând doar să fie largit şi înălţat. Alţii povestesc că după ce lucrările au fost preluate de trupele germane acolo ar fi avut loc un adevărat masacru: înainte de retragere, SS-iştii ar fi omorât tot personalul român care a participat la construirea tunelului, osemintele fiind şi astăzi zidite în tunel. Aceste informaţii nu sunt însă susţinute de documente, cel puţin nu de cele cunoscute, părând mai degrabă o legendă a locului. Şi totuşi, se spune că in zonă ar mai exista urmaşi ai unor supravieţuitori ai acţiunii criminale a SS-iştilor.

În prezent, deşi tunelul este abandonat, capătul său de la Sinaia e încă accesibil. Paşii te poartă aici pe un drum de pământ care şerpuieşte printre vechile căsuţe de piatră ale muncitorilor ce au trudit odinioară pe şantierul tunelului. Un podeţ, lung de vreo 30-40 de metri, aruncat peste o vale adâncă de 20 de metri, duce la intrarea în munte. Construit în acele timpuri de tristă aducere aminte, podul a rezistat totuşi până astăzi. Vechea structură de metal este încă susţinută de picioare solide din piatră şi beton armat şi pod de scânduri. În interior, a fost amenajată o ciupercărie, astfel dândui-se construcţiei un scop, o utilitate.

Pe masură ce avansezi în tunel, ţi se dezvăluie privirilor pereti înalţi, din beton, placaţi cu piatră. Pardoseala, tot din beton, acoperă, spun cei care cunosc locul, nişte şine înguste de tren. Din zece în zece metri, pe ambele părţi au fost săpate nişe. Deasupra capului, tavanul pare încă într-o stare perfectă, chiar dacă e placat cu material modern. Galeria se opreşte brusc. Tunelul este tăiat pe întreaga secţiune de un zid de beton. La lumina lanternei zăreşti pe jos, bine conturate, mai multe urme circulare. Am aflat ca sunt de la butoaie cu brânză. Până acum câţiva ani, tunelul era folosit de producători din toată Valea Prahovei ca depozit şi ca loc de desfacere pentru branzeturi.

Deşi de dincolo de zidul de beton nu răzbate nimic, nici un zgomot, nici o tânguire netulburând liniştea locului, în intunericul rece-neprietenos, gandind la posibilele victime închise adânc in inima muntelui, simţi cum te patrunde, uşor, uşor o nedefinită înfiorare. Cine ştie, poate că masivul acela de piatră ascunde, totuşi, o taină…

În urmă cu câteva zile a fost publicată pe internet lista cu rezultatele evaluării activităţii managerilor spitalelor publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice
Rezultatul a fost unul nu chiar pe placul managerilor angajaţi ai Ministerului Sănătăţii, multe din deciziile comisiei de evaluare fiind contestate. Pe poziţia 10 în secţiunea judeţului Prahova se află şi rezultatul privind spitalul  orăşenesc din Sinaia: ”încetare contract de management”. Managerul spitalului , dr. Constantin Păsărin, contactat telefonic, a susţinut faptul că decizia i se pare ilegală şi că deja a inceput demersurile legale pentru a contesta această decizie: “Consider că este o ilegalitate şi am contestat în justiţie decizia ministrului.”